Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă este structura specializată a ministerului care desfăşoară activităţi de informaţii, contrainformaţii şi securitate în vederea asigurării ordinii publice, prevenirii şi combaterii ameninţărilor la adresa securităţii naţionale privind misiunile, personalul, patrimoniul şi informaţiile clasificate din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Activitatea Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă se desfăşoară cu respectarea principiilor legalităţii, coordonării unitare, nediscriminării, neutralităţii şi echidistanţei, predictibilităţii, responsabilităţii şi eficienţei, pentru asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, democraţiei şi statului de drept.

Principala atribuţie a Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă este de a desfăşura activităţi informative în vederea obţinerii şi valorificării informaţiilor necesare realizării atribuţiilor ce revin Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Atribuţiile DGIPI pot fi vizualizate, în detaliu, consultând secţiunea "Despre DGIPI" - subsecţiunea "Structură şi Atribuţii".

Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă nu are abilitarea legală de a efectua acte de cercetare penală, nu poate lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nu poate dispune de spaţii proprii de arest. În situaţia în care sunt constatate cazuri de încălcare a legii penale, acestea sunt sesizate organelor competente.

Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă este instituţie abilitată să pună în aplicare actele de autorizare emise de către magistraţi, în condiţiile şi cazurile prevăzute de lege.

Activitatea de protecţie internă presupune desfăşurarea de către Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă a unor activităţi specifice, în vederea prevenirii şi combaterii potenţialelor ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi la adresa misiunilor, personalului, patrimoniului şi informaţiilor clasificate din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

DGIPI este structura responsabilă pentru îndrumarea, coordonarea şi controlul aplicării Standardelor de protecţie a informaţiilor clasificate naţionale, N.A.T.O. şi U.E. pe spaţiul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Mai multe informaţii cu privire la rolul DGIPI pe linia protecţiei informaiţilor clasificate puteţi afla accesând secţiunea Biblioteca virtuală, subsecţiunea "Protecţia Informaţiilor clasificate NATO/UE".

Activitatea specifică a Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă este supusă controlului parlamentar care se exercită prin comisiile de specialitate, potrivit legii. De asemenea, activitatea Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă se supune:

1) controlului exercitat de autorităţile naţionale de control, cu privire la respectarea normelor legale de protecţie a informaţiilor clasificate şi modului de utilizare a fondurilor publice

2) controlului Ministerului Public şi instanţelor de judecată pentru anumite activităţi care necesită autorizare din partea acestora

3) coordonării şi controlului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării potrivit atribuţiilor pe care le are în domeniul securităţii naţionale

4) controlului intern, care se exercită prin structurile de control ale ministerului, potrivit competenţelor specifice acestora.

Desfăşurarea activităţii informative cu respectarea principiului legalităţii presupune faptul că activităţile de culegere şi valorificare a informaţiilor se execută potrivit competenţelor legal determinate, numai în legătură cu fapte, împrejurări sau situaţii cu potenţial de ameninţare la adresa securităţii naţionale şi ordinii publice, pe spaţiul de competenţă al Ministerului Administraţiei şi Internelor. Restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale se poate face numai în condiţii expres prevăzute de Constituţie, în baza legii şi numai în perioada care impune această restrângere.

Informaţii referitoare la acreditare pot fi vizualizate accesând secţiunea "Comunicare" - subsecţiunea "Comunicare şi Relaţii Publice".

Orice cetăţean aflat în această situaţie se poate adresa conducerii instituţiei prin Compartimentul de Relaţii cu Publicul. Datele de contact ale Compartimentului pot fi vizualizate accesând secţiunea "Comunicare" - subsecţiunea "Relaţii cu publicul".

DGIPI îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Constituţiei României, legilor, hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, actelor normative emise de Guvern, tratatelor şi convenţiilor internaţionale, ordinelor şi instrucţiunilor emise la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Mai multe referinţe cu privire la cadrul legal de desfăşurare a activităţii Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, puteţi afla accesând secţiunea "Despre DGIPI" - subsecţiunea "Cadrul legal".

Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă îndeplineşte calitatea de coordonator tehnic al Ministerului Administraţiei şi Internelor în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului şi a infracţiunilor conexe şi de reprezentant permanent al ministerului la Centrul pentru Coordonarea Operativă Antiteroristă şi în cadrul grupurilor de lucru constituite la nivel european în acest domeniu.

Informaţiile clasificate sunt acele informaţii, date, documente de interes pentru securitatea naţională, care trebuie să fie protejate datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate.

Potrivit legii, în categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse, pe niveluri de secretizare, informaţiile care se referă la:

a) sistemul de apărare a ţării şi elementele de bază ale acestuia, operaţiile militare, tehnologiile de fabricaţie, caracteristicile armamentului şi tehnicii de luptă utilizate exclusiv în cadrul elementelor sistemului naţional de apărare;
b) planurile, precum şi dispozitivele militare, efectivele şi misiunile forţelor angajate;
c) cifrul de stat şi alte elemente criptologice stabilite de autorităţile publice competente, precum şi activităţile în legătură cu realizarea şi folosirea acestora;
d) organizarea sistemelor de protecţie şi apărare a obiectivelor, sectoarelor şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
e) datele, schemele şi programele referitoare la sistemele de comunicaţii şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
f) activitatea de informaţii desfăşurată de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea ţării şi siguranţa naţională;
g) mijloacele, metodele, tehnică şi echipamentul de lucru, precum şi sursele de informaţii specifice, folosite de autorităţile publice care desfăşoară activitate de informaţii;
h) hărţile, planurile topografice, termogramele şi înregistrările aeriene efectuate la scări de zbor mai mari de 1:20.000, pe care sunt reprezentate elementele de conţinut sau obiective clasificate secrete de stat;
i) studiile, prospecţiunile geologice şi determinările gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru pătrat, prin care se evaluează rezervele naţionale de metale şi minereuri rare, preţioase, disperse şi radioactive, precum şi datele şi informaţiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în competenţa Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;
j) sistemele şi planurile de alimentare cu energie electrică, energie termică, apa şi alţi agenţi necesari funcţionării obiectivelor clasificate secrete de stat;
k) activităţile ştiinţifice, tehnologice sau economice şi investiţiile care au legătură cu siguranţa naţională ori cu apărarea naţională sau prezintă importanţă deosebită pentru interesele economice şi tehnico-ştiinţifice ale României;
l) cercetările ştiinţifice în domeniul tehnologiilor nucleare, în afara celor fundamentale, precum şi programele pentru protecţia şi securitatea materialelor şi a instalaţiilor nucleare;
m) emiterea, imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Băncii Naţionale a României şi elementele de siguranţă ale însemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicităţii, precum şi imprimarea şi tipărirea hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur şi a obligaţiunilor de stat;
n) relaţiile şi activităţile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicităţii, precum şi informaţiile altor state sau organizaţii internaţionale, faţă de care, prin tratate ori înţelegeri internaţionale, statul român şi-a asumat obligaţia de protecţie.

Legea interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.

Informaţiile secrete de serviciu sunt informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat.
Informaţiile secrete de serviciu se referă la acele activităţi care, fără a constitui, în înţelesul legii, secrete de stat, nu trebuie cunoscute decât pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, divulgarea lor putând prejudicia interesul instituţiei.
Conducătorii persoanelor juridice de drept public sau privat sunt abilitaţi să stabilească informaţiile care constituie secrete de serviciu, precum şi regulile de protecţie a acestora şi, totodată, să coordoneze şi să controleze măsurile privitoare la protecţia acestora, în conformitate cu normele stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Legea interzice clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, respectiv a celor de natură să favorizeze ori să acopere eludarea legii sau obstrucţionarea justiţiei.

Detaliile privind condiţiile de admitere în Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza se regăsesc pe pagina de internet a instituţiei de învăţământ, respectiv www.academiadepolitie.ro.